Interviu cu directorul ANOFM, Raisa Dogaru, despre instruirea la locul de muncă
Directorul Agenției Nationale pentru Ocuparea Forței de Munca, Raisa Dogaru, a oferit mai multe detalii pentru UNIMEDIA cu privire la programul pilot de instruire la locul de munca conform necesităților pieței muncii.
Astfel, șomerii necalificați, în special tinerii din cadrul instituțiilor de învățământ vor fi instruiți la locul de munca de câtre angajator. Scopul acestui proiect este de a reîntregi persoanele aflate în șomaj, pe piața muncii, sporirea angajării acestora, corelarea necesităților pieței muncii cu oferta forței de munca, cât și crearea locurilor de munca decente.
1. În ce context a apărut necesitatea lansării acestui proiect pilot?
În condițiile discrepanței între cererea și oferta de forță de munca și în condițiile schimbărilor rapide pe piața muncii, instruirea la locul de munca a devenit o necesitate, dat fiind faptul că asigură pregătirea specialiștilor calificați, conform nevoilor pieței muncii.
Analiza detaliată a ofertei de munca, efectuată în contextul elaborării Strategiei noi de ocupare a forței de munca pe anii 2017-2021 arată, că Republica Moldova, deşi alocă o parte considerabilă din veniturile sale pentru educaţie, comparativ cu alte state din regiune, are performanţe relativ modeste în sectorul dat. Acest fapt impune schimbarea abordării modului de formare profesională, cu implicarea mai mare a agenților economici. Considerăm, că implicarea șomerilor în această formă de instruire va avea impactul scontat, dat fiind specificul acestei categorii de persoane (sunt adulți, deseori necalificați, nu dispun de mult timp și nu doresc instruirea îndelungată în cadrul programelor de formare profesională de durată). Un studiu elaborat de catre Organizația Internațională a Muncii (ILO) ”Tranziția tinerelor si tinerilor de la școală la primul loc de munca” a prezentat un tablou mult mai detaliat al tineretului pe piața muncii. In conformitate cu acesta foarte puţini tineri moldoveni sunt economic activi, ceea ce face ca inactivitatea să fie mai gravă decât șomajul, afectând 59,6 la sută din tineret; peste un sfert din tineretul din Moldova nu este angajat şi nici nu urmeaza vreo şcoală sau instruire (28,9 la sută). Cunoscuţi sub denumirea de NEET, aceşti tineri sunt fie tineri inactivi care nu urmează nicio formă de învățământ (76,9 la sută dintre NEET) sau şomeri care nu urmează nicio formă de învățământ (23,1 la sută). Aceşti tineri îşi pot pierde capitalul uman (acumulat în timpul şcolii) cu consecinţe negative şi costuri substanţiale atât pentru indivizi cât şi pentru societate în general; peste 80 % dintre acestia sunt femeile tinere care din cauza responsabilitatilor familiale si al rolului reproductiv sunt in afara pietei muncii. In acest context, necesitatea unor programe adresate categoriilor de tineri dezavantajati a fost imperioasa.
2. Cum va fi organizat acest program de instruire la locul de munca?
Formarea profesională la locul de munca este o modalitate de investiţie în capitalul uman și urmăreşte obținerea de către șomer a competenţelor necesare pentru ocuparea unui loc de munca în conformitate cu nevoile în permanentă schimbare ale pieţii de munca. Are avantajul că se adaptează în termen cît mai scurt la exigențele locului de munca și poate fi o soluţie de reintegrare profesională pentru anumite categorii de şomeri cu dificultăți de învățare sau cu nivel scăzut de educaţie, respectiv fără calificări profesionale. Acest program poate fi definit ca un proces de pregătire profesională unde un agent economic pune la dispoziţie un loc de munca și unul dintre angajaţii experimentați (având rol de mentor) pentru instruirea unui șomer (numit în continuare Cursant) pentru crearea competențelor necesare desfăsurării efective a activităţiilor de la locul de munca.
3. Cum va avea loc procesul de selectare a candidaților – cursanților pentru această instruire?
Accesul la formarea profesioanlă la locul de munca este permis șomerilor care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii :
au vârsta între 18 – 35 ani și sunt absolvenţi de învăţământ obligatoriu sau orice alt nivel de educaţie solicitat de postul pentru care se organizeaza formarea la locul de munca; în anumite situații pentru unele ocupaţii simple pot fi admise şi persoane care nu au absolvit gimnaziul, dar posedă cunoştinţe minime de scris și citit necesare însuşirii profesiei (meseriei), activităţii sau ocupaţiei respective;
care nu au calificare pentru ocupaţia în care se organizează formarea la locul de munca sau o altă calificare relevantă pe piaţa muncii locală;
sunt interesați de ocupaţia pentru care se organizează formarea la locul de munca, care participă la consiliere şi preselecţie şi semnează un contract scris în acest sens, în condiţiile legii;
sunt activi în demersul de a ocupa un loc de munca şi umăresc îndeaproape activităţile incluse în planul individual pentru ocupare;
au capacitate fizică şi psihică pentru prestarea muncii în care se organizează formare la locul de munca fapt certificat de personal specializat, în condiţiile legii ;
care nu au beneficiat de finanţare prin alte programe de servicii de măsuri active;
care răspund criteriilor suplimentare impuse de locuri de munca cu regim special, după caz.
4. În ce constă instruirea tinerilor la locul de munca?/(care vor fi etapele de instruire a tinerilor)?
Instruirea se va efectua in colaborare cu angentii economici si scolile profesionale. In dependenta de ocupatie, partea teoretica va fi de 10-15 %, iar cea practica respectiv 85-90%. Scoala profesionala va pune la dispozitia agentului economic si al somerului un mentor care va instrui si monitoriza pe tot parcursul programului de instruire somerul. La final, somerul va fi supus unei testari in baza careia va fi certificat.
5. Care sunt cheltuielile presupuse implementarii programului?
Cheltuielile pentru pregătirea la locul de munca, in baza proiectului de lege, urmeaza a fi asigurate de catre ANOFM din bugetul de stat. La etapa pilotarii, partea financiara presupusa pentru implementare va fi asigurata din grantul proiectului ILO ”Promovarea ocuparii tinerilor”. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Munca, din acesti bani va finanța cheltuielile ce țin de instruirea la locul de munca a șomerilor (ex. cheltuieli pentru elaborarea de către instituția de învățămînt în comun cu angajatorul a programei de formare la locul de munca, cheltuileli pentru formare profesională , cheltuieli pentru acordarea bursei cursantului, cheltuieli de transport, gazdă etc).
Agentul economic este responsabil de încheierea unui contract de formare cu şomerul, se obligă la plata unei indemnizaţii lunare (de cel puţin 50% din salariul de bază aferent locului de munca la care se face formarea din întreprindere), catre cursant si sa respecte prevederile legislației din Republica Moldova în materie de sănătate și securitate a muncii.
6.Având în vedere că acest program presupune și un parteneriat cu angajatorii, cum au primit aceștia vestea lansării programului?
Intr-adevar am mizat pe buna conclucrare cu agentii economici dar si pe solicitarile acestora de forma de munca. De fapt ideea proiectului a reiesit de la sine din necesitatea pietei. Același studiu al ILO a mentionat ca in jur de 60% din angajatorii din RM se confrunta cu dificultati in suplinirea posturilor vacante care necesita personal calificat, or aceasta instruire la locul de munca le va permite sa-si instruiasca viitorii angajati conform necesitatilor si aspectelor specifice activitatii agentilor economici.
7. Care sunt domeniile cu cele mai multe locuri vacante de munca și care sunt cele mai solicitate de către tineri?
În 6 luni ale anului 2017 s-a conlucrat cu 3,8 mii angajatori și au fost înregistrate 23,9 mii locuri vacante, din care 34% erau pentru funcţionari, iar 66% pentru muncitori. Din totalul locurilor vacante înregistrate 16% erau în mediul rural, iar 84% în mediul urban, aceasta fiind o tendință permanentă pe piața muncii. Cele mai multe locuri vacante au fost înregistrate în Industrie 27% (6391 locuri), urmate de Comerț 14% (3438 locuri), agricultură, silvicultură și pescuit 10% (2599 locuri) ș.a. Pe parcursul ultimilor ani este o tendință ce ne arată la numărul în creștere a locurilor de munca vacante de cusătorese (cca 3059 locuri/ 13%), care de cele mai multe ori nu necesită o calificare inițială în domeniul dat. În perioada de referință cele mai multe locuri vacante de cusătoreasă s-au înregistrat la agențiile: Chișinău (553 locuri), Florești ( 351 locuri), Bălți (528 locuri), Soroca ( 216 locuri), Șoldănești (100 locuri), Sângerei ( 173 locuri) și Cahul (câte 101 locuri) s.a.
Cele mai solicitate profesii de către tinerii cu studii superioare sânt: inginer programator, programator de software, programator simplu, manager în alte ramuri şi comerţ, tehnolog, consultant, jurisconsult, economist, economist bancă, asistent social agent comercial ş.a.. Tinerii cu studii gimnaziale /medii generale/liceale şi secundar profesionale, solicită: bucătar, frizer, vânzător produse alimentare şi nealimentare, casier în sala de comerţ, gardian public, conducător auto, tehnician, expeditor, secretară, pietrar-zidar, dulgher, tâmplar, tencuitor, electro-gazo-sudor ş.a.
8. Care sunt așteptările dvs. la finalul acestui proiect pilot?
Vom învăța împreună cu angajatorii, instituțiile de învățămînt în procesul de implementare, sper să avem rezultate pozitive din pilotarea acestui tip de formare profesională, vom evidenția problemele și vom îmbunătăți cadrul legislativ. Cel mai mult cred ca drept urmare a pilotării vom avea o viziune mai clară asupra fezabilității inițiativei legislative ce ține de măsura respectivă pe piața muncii. Piața muncii este în continue schimbare, se schimba în permanență tehnologiile, se solicită competențe noi și se schimbă și comportamentul forței de munca și dialogul constructiv al ANOFM, AOFM cu angajatorii și instituțiile de învățămînt este o prioritate în activitate, este ceea ce ne face mai eficienți pe piața muncii.
Sursa:http://unimedia.info
