Prezentarea notei analitice „Cererea şi oferta forței de muncă în ultimii 5 ani (2014-2018) pe activităţi economice și ocupaţii”

Astăzi 20 februarie, a avut loc ședința Grupului tehnic în cadrul căreia a fost prezentată nota analitică „Cererea şi oferta forței de munca în ultimii 5 ani (2014-2018) pe activităţi economice și ocupaţii”, elaborată de Observatorul Pieței Muncii al Agenției Nationale a Forței de Munca (ANOFM).
 
În deschidere, Raisa Dogaru, director ANOFM a menționat că „scopul notei este elaborarea unei analize complexe despre cererea şi oferta forţei de munca bazată pe datele Biroului Naţional de Statistică şi banca de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca. Studiul efectuat va oferi mai multe detalii cu privire la discrepanţele dintre cerere şi oferta forţei de munca pe diverse domenii pentru a asigura autoritățile responsabile din țara noastră cu informaţii necesare pentru desfășurarea unor intervenţii care să elimine principalele constrângeri.” La fel a adus mulțumiri echipei Observatorului Pieței Muncii, membrilor grupului tehnic, actorilor de pe piața muncii și reprezentanților European Training Foundation (ETF) care au oferit suport tehnic și informațional la elaborarea studiului.
 
Gușan Dorina, șef Observatorul Pieței Muncii a prezentat nota analitică privind evoluţia pieței muncii în Republica Moldova în ultimii 5 ani prin prisma cererii şi ofertei forței de munca după activități economice și ocupații, inclusiv caracteristicile pieţei muncii în anul 2018. Totodată, în notă au fost identificate discrepanţele dintre cerere și ofertă în baza datelor Biroului Național de Statistică (BNS) și datelor administrative ale Agenției Nationale pentru Ocuparea Forței de Munca (ANOFM). Cuprinde 4 compartimente majore: tendințele pieței muncii; cererea forței de munca în ultimii 5 ani: caracteristici și tendințe; oferta forţei de munca în ultimii 5 ani; corelarea cererii cu oferta.
 
Daca e să analizăm cererea forței de munca, conform datelor BNS, începând cu anul 2014, urmat de 2017 şi 2018 tendința de creştere a numărului de locuri de munca create depășește numărul locurilor de munca lichidate, în timp ce în 2015 și 2016 s-a înregistrat o lichidare netă a locurilor. În anul 2018, s-a înregistrat un sold pozitiv și cele mai multe locuri de munca create au fost în domeniul: comerțului cu ridicata și amănuntul (+8267); industriei prelucrătoare (+3707); administrației publice și apărare (+1299); sănătății și asistenței sociale (+1068); construcției (+1038). Un sold negativ s-a observat în domeniile: transport şi depozitare; agricultură, silvicultură şi pescuit; învățământ; activităţile ştiinţifice şi tehnice profesionale.
 
Oferta potenţială de forță de munca o reprezintă populația activă, ce constituie populația ocupată și șomerii, care sunt în căutarea unui loc de munca. Potrivit notei analitice s-a identificat că populația activă, precum și populaţia ocupată au crescut între 2014 și 2018 în Republica Moldova. Rezervele pieței muncii includ segmente, care pot fi atrase pe piața forței de munca din populația inactivă cum ar fi: pensionari, persoane plecate peste hotare la lucru, elevi și studenți, persoane casnice, persoane care se aflau în țară, dar au un loc de munca peste hotare sau planifică să lucreze peste hotare și alte categorii de persoane inactive din punct de vedere economic.
 
O altă potenţială forţă de munca pot servi absolvenţii care au înregistrat în ultimii ani o tendinţă de scădere constantă. În anul 2018 au fost înregistrați 74,0 mii absolvenți, ceea ce este sub nivelul anului 2014 (90,7 mii absolvenți), din care 41,3% au absolvit învăţământul gimnazial, 24,5% au absolvit învățământul superior, 19,0% învățământul profesional tehnic și 15,2% au absolvit liceele.
 
Rata tinerilor NEET (tineri inactivi, care nu fac parte din populaţia ocupată, nu studiază/învaţă) necitând că este destul de ridicată în R. Moldova are tendinţă de descreştere de la 28,9 în 2014 la 27,1 în 2018.
 
Analizând şomerii conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM), în anul 2018 erau 38,4 mii şomeri, ceea ce constituie o scădere cu 9,1 mii faţă de 2014. În timp ce numărul şomerilor a crescut din 2014 până în 2015, în continuare acesta a scăzut lent în anii 2016 şi 2017. O scădere accentuată  a avut loc în perioada 2017-2018.
 
Aceiași tendinţă de descreştere a avut şi numărul șomerilor înregistrați. În anul 2018 numărul lor a scăzut comparativ cu 2014 cu 15,7%, iar față de 2015 cu 30%. Structura șomerilor înregistrați pe activități economice, pe parcursul anilor 2014-2018 a rămas practic stabilă, cu mici devieri: a crescut ușor ponderea șomerilor proveniți din Administrația publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii și Industria prelucrătoare și extractivă cu cca 2 puncte procentuale (p.p.) și din Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor cu cca 1 p.p, în timp ce ponderea persoanelor provenite din Învățământ a scăzut cu 1,4 p.p.
 
Un aspect important al notei analitice a constituit analiza empirică a asimetriei ocupaționale prin compararea raportului dintre categoriile persoanelor cu un anumit nivel de educație, care lucrează la un nivel de calificare necorespunzător s-a obţinut că asimetria profesională a fost inițial (în 2014) mai scăzută pentru persoanele cu un nivel de învățământ superior în comparație cu cei cu un nivel de învăţământ profesional tehnic secundar, cu toate că la nivelul de învățământ superior a crescut nivelul de asimetrie până la 23% în 2017 în 2018 a scăzut la 21,6%, asimetria la nivel de învățământ profesional tehnic secundar a scăzut la 13,3% în 2017 în 2018 fiind la același nivel.
 
La final, participanții au subliniat necesitatea unei analize complexe privind dinamica pieței muncii și au apreciat efortul depus în elaborarea notei. La fel, și-au expus părerile pe marginea analizei prezentate, venind cu unele recomandări pentru a fi incluse.
 
Nota analitică urmează a fi plasată ulterior după definitivare și includerea sugestiilor Grupului tehnic și participanților la eveniment.