ANOFM a prezentat Prognoza pieței muncii cu modulul Competențe pentru anul 2022 și Barometrul oportunităților de angajare

La data de 27 ianuarie 2022, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Munca (ANOFM) a organizat ședința online cu tematica „Prezentarea Prognozei pieței muncii cu modulul Competențe pentru anul 2022 și Barometrul oportunităților de angajare”.

La eveniment au participat Grupul tehnic de lucru (Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, Confederația Națională a Patronatelor din Moldova, Biroul Național de Statistică, Camera de Comerț și Industrie, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Institutul Național de Cercetări Economice) al Observatorului pieței muncii și reprezentanții ANOFM, împreună cu structurile sale teritoriale (STOFM)

Scopul ședinței a fost prezentarea Prognozei pieței muncii pentru anul 2022 în rezultatul chestionării angajatorilor, inclusiv a modulului Competențe, care s-a desfășurat în perioada 12 octombrie – 19 noiembrie, 2021.

Doamna Raisa Dogaru, director al ANOFM, în introducere a mulțumit subdiviziunilor teritoriale pentru implicare activă și suportul acordat la chestionarea angajatorilor, activitate care a implicat efort și timp, ținînd cont de volumului mare de lucru, în raport cu numărul redus de personal al STOFM. Ulterior  a invitat membrii Grupului tehnic de lucru să vină cu comentarii şi sugestii asupra rezultatelor sondajului prezentat.

Doamna Felicia Bechtoldt, Secretar de Stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale a remarcat efortul depus de către specialiștii ANOFM la evaluarea schimbărilor ce vor avea loc pe piața muncii prin prisma opiniei angajatorilor şi a adus mulțumiri echipei pentru profesionalism în realizarea acestui studiu, în pofida situației pandemice din țară.

Dorina Gușan, șef Observatorul pieței muncii a ANOFM a prezentat Prognoza pieței muncii pentru anul 2022, care a fost elaborată în baza rezultatelor  chestionării unui eșantion de 2975 angajatori din diverse ramuri ale economiei naționale, din care 74,0% din sectorul privat, 18% din sectorul public şi 8% cu altă formă de proprietate, ponderea cea mai mare constituind angajatorii mici (68%).

Potrivit răspunsurilor angajatorilor, pandemia Covid-19 în continuare a afectat piața muncii, comprimând cererea forței de muncă și activitatea angajatorilor.
Rezultatele chestionării relevă, că situaţia agenţilor economici pe piaţa economică a fost în scădere şi fără mari schimbări în decursul ultimelor 12 luni şi va rămâne neschimbată şi pe parcursul următoarelor 12 luni  (80% din ei au relatat acest lucru). Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de criză și principalii factori care au afectat activitatea lor au rezultat din scăderea cererii la produse/servicii, restricționarea activității, accesul limitat la materie primă sau perturbări în aprovizionare și respectiv scăderea productivității muncii.

Dacă ne referim la tendința pentru următoarele 12 luni, se  remarcă o dinamică pozitivă a cererii de bunuri/produse/servicii, relatând o creștere a cererii cu 2 p.p. comparativ cu anul 2021 (de la 18% la 20%). Conform activităților economice, se așteaptă la o creștere a cererii de bunuri/produse sau servicii angajatorii din Comerțul cu ridicata si cu amănuntul; întreținerea şi repararea autovehicolelor şi motocicletelor, Agricultură, silvicultură și pescuit, Industria prelucrătoare, şi Administrație publica și apărare, asigurări sociale, etc.

Deși, majoritatea agenților economici în perioada pandemiei și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânși de insuficiența mijloacelor financiare, 48% din ei totuși au planificat investiții în următoarele 12 luni, cota cea mai mare revenind investițiilor în echipament/tehnologii/spații.   

Pandemia a continuat să afecteze activitatea economică a angajatorilor, o parte din ei fiind nevoiţi sa-şi sisteze parţial activitatea în anul 2021. Reieşind din aceasta, numai 17% din totalul angajatorilor chestionaţi au relatat o lipsă a forței de muncă în ultimile 12 luni, majoritatea fiind din sectorul privat. În aspect regional, din numărul respondenților care au declarat deficit de forţă de muncă (2975 a.e. (17%) în: mun. Chișinău - 51% au declarat deficit, regiunea Centru – 27%, regiunea Nord – 12%, regiunea Sud – 7% și UTAG – 3%.

Pentru anul 2022, angajatorii prognozează un deficit mare de specialiști în Administraţia publică şi apărare;asigurări sociale obligatorii, programatori în Informaţii şi comunicaţii şi  medici, asistenţi medicali specializaţi în Sănătate şi asistenţă socială. Totodată, ocupațiile care vor fi marcate de deficit de forță de muncă pentru muncitori rămân a fi cusătorii în industria uşoară/confecţiilor, conducătorii auto şi personalul din HoReCa (bucătari, chelneri). 

Rezultatele studiului mai scot în evidenţă şi faptul, că angajatorii din Republica Moldova se confruntă într-adevăr cu o lipsa a competențelor necesare în rândul angajaţilor. Competenţele insuficiente ale angajaţilor fac dificilă activitatea agenţilor economici.

 Un obstacol major în activitatea lor este lipsa a trei competențe: Cunoştinţe şi competenţe profesionale specifice locului de muncă, Competenţe de a învăţa să înveţi (dorinţa de învăţa lucruri noi), Competenţe lingvistice în limba maternă (abilitatea de a citi şi înţelege, precum şi de a scrie la un nivel relevant pentru locul de muncă).

Totodată, angajatorii au evidenţiat, că un alt obstacol major în activitatea lor este şi lipsa Competențelor digitale de operare a calculatorului/internet pentru slujbaşi şi lipsa Competenţelor sociale şi civice (de comunicare şi lucru în echipă) pentru muncitori.

Angajatorii mai declară, că competenţele absolvenţilor recrutaţi sunt medii şi nu corespund  necesităţilor lor, recomandând sistemului de învățământ să ofere o mai bună pregătire practică şi o colaborare mai strânsă cu angajatorii.

De asemenea, majoritatea angajatorilor consideră că angajaţii pot dobândi competenţe suplimentare prin metode formale (cursuri specifice prevăzute de programa şcolară) şi non-formale (formarea în cadrul întreprinderii).

În încheiere, dna Felicia Bechtoldt, Secretar de Stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale a menționat faptul că pronosticul scoate în evidență necesitățile de formare profesională, necorelarea  cererii și oferta pe piața muncii, necesitățile angajatorilor, precum și nivelul de competențele pe piața muncii. De asemenea, a menționat, că în situația în care ne aflăm, reieșind din rezultatele studiului, este necesar în continuare de întreprins măsuri, pentru a crea oportunități de angajarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât şi celor din categoriile vulnerabile, precum sunt tinerii NEET, care nu reușesc să se integreze în câmpul muncii după absolvirea instituției de învățământ.

La final, Grupul tehnic de lucru a aprobat documentul Prognozei pieței muncii cu modulul Competențe pentru anul 2022 și Barometrul oportunităților de angajare.